Speachless

Dupa buna o perioada de timp ,intr-un sfarsit am realizat ca  alerg dupa o cauza pierduta.Nu e nimic mai nimicitor decat sa realizezi  ca dupa ani de zile  te-ai batut cu morile de vant,ca tot efortul tau a fost in zadar...concluzia asta am tras-o ieri  cand am asistat la o conversatie tipica a baietilor.El  este cel cu pricina.

Cand este EL in preajma pur si simplu imi pierd ideile,pana si cea mai mica particula de ratiune se evapora .Dar nu asa a fost si ieri.. a fost diferit.

Cred ca aici s-a terminat totul.Trebuie sa marturisesc ca inceputl e promitator :)

Octombrie.

Ea  a fost intotdeauna o persoana rece,nu a stiut sa-si arate sentimentele e mai stangace de fel asa cum obinuia sa-i spuna o persoana draga.Acum cand stie ca a avut dreptate nu ii mai raman decat regretele.Regrete.... De ce? Pentru ca nu a  stiut sa o aprecieze la momentul potrivit..si poate ca dintre toate pierderile,ea a  insemnat cel mai mult! Probabil este doar o depresie de octombrie..dar nu,nu se poate este de muuult prea mult timp,sau proabil ca  in sufletul ei a ramas  intiparita  aceea zi de toamna in care te-a cunoscut.

Acum ,dragul meu amic te rog  sa nu te mai intorci inapoi..pentru ca eu te-am uitat,asta imi spun mereu...daca nu se va intmpla acum cjuu siguranta vor mai trece 2 primaveri si o iarna..si te voi uita..sau imi voi uita gandul la tine ca si pana acum.